Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Sustenabilă (UNCSD), a fost găzduită anul acesta în Rio de Janeiro, Brazilia. Cunoscută şi ca Rio+20, această conferinţă a adunat nume mari ale acestei discipline academice, relativ tinere şi vibrante.
Conferinţa de anul acesta s-a axat pe două teme: 1. economia ecologică în contextul dezvoltării sustenabile şi a eradicării sărăciei; şi 2. cadrul instituţional pentru dezvoltare sustenabilă – summitul încheindu-se cu discursurile ţinute în sesiunile plenare finale.
Ceea ce a atras atenţia în mod deosebit la conferinţa de anul acesta, a fost discursul primului-ministru al Regatului Buthan, Jigmi Y. Thinley, prin care a fost transmis - dacă se permite exprimarea - cel mai pozitiv mesaj al întregului proces Rio +20. Acesta a declarat faptul că ţara sa a decis, în urmă cu aproximativ 3 decenii, să renunţe la economia neoliberală care se concentrează pe maximizarea câştigurilor economice pe termen scurt măsurate prin creşterea PIB-ului, în favoarea consolidării unui cadru holistic prin care să se răspundă nevoii de bunăstare a cetăţenilor.
Această dezvoltare holistică se apropie de indicatorul denumit în Bhutan - Fericire Naţională Brută (Gross National Happiness). Măsurarea progresului se face prin urmărirea unor indicatori precum educaţia, sănătatea, rata şomajului, bunăstarea în mediul rural, cultura.
Potrivit primului-ministru Jigmi Y. Thinley, în Bhutan a fi ecologic înseamnă a întări cei 4 piloni ai GNH, respectiv întoarcerea la ecologie, bunăstarea socio-economică, buna guvernare şi promovarea culturală:
1. Prin urmarea unui trend ecologic, solul se va menţine sănătos şi fertil în permanenţă – spre deosebire de stadiul de degradare şi infertilitate ce se obţine prin utilizarea produselor chimice sintetice. În plus, apele subterane şi apele de suprafaţă vor fi protejate de poluare şi de scurgerea îngrăşămintelor. 2. Un mediu ecologic va crea noi oportunităţi economice pentru agricultori şi comunităţile rurale, nu doar prin adăugarea de valoare pentru ceea ce produc, dar de asemenea, prin reducerea costurilor cu agricultura, nemaifiind nevoiţi să plătească în plus pentru produse importate: seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi alte chimicale. 3. Trendul ecologic va consolida pilonul de guvernare al GNH - va încuraja agricultorii prin reducerea dependenţei acestora de aporturile externe, şi prin crearea de suveranitate şi inovaţie în plan local, având ca rezultat întărirea independenţei şi a stimei de sine. Astfel, va creşte încrederea în întelepciunea locală, în metodele tradiţionale de agricultură şi în materialele liber disponibile la nivel local: gunoiul de grajd, biomasa, compostul din frunze – care fertilizează şi îmbogăţesc solul. 4. Păstrarea unui trend ecologic va consolida cultura şi comunităţile rurale. Prin crearea de oportunităţi economice pentru tinerii educaţi din mediul rural, se urmăreşte stoparea migraţiei masive din mediul rural către mediul urban, care a creat pretutindeni grave presiuni, din punct de vedere demografic, economic şi social.*
Abordarea Bhutanului este destul de simplă – nu consumaţi mai mult decât aveţi (în termeni economici şi de mediu înconjurător) şi asiguraţi-vă că cetăţenilor nu le lipseşte ceea ce au cu adevărat nevoie (mâncare, educaţie, sănătate, libertate de exprimare, religie etc.).
Citiţi: Declaraţia completă a primului-ministru JIGMI Y. THINLEY al Regatului Bhutan*
Facebook
Twitter